Kalan (Rumunija)
| Kalan Călan | |
|---|---|
 Grb
| |
| Administrativni podaci | |
| Država |  Rumunija |
| Okrug | Hunedoara |
| Stanovništvo | |
| Stanovništvo | |
| — 2011. | 11.279[1][2] |
| Geografske karakteristike | |
| Koordinate | 45° 44′ 10″ S; 23° 00′ 31″ I / 45.736111° S; 23.008611° I |
| Površina | 101,5 km2 |
  Kalan Kalan na karti Rumunije | |
| Ostali podaci | |
| Gradonačelnik | Adrijan Filip Jovanesk |
| Veb-sajt | |
| www.calan.info.ro | |
Kalan (rum. Călan, nem. Klandorf, mađ. Pusztakalán) grad je u Rumuniji, u središnjem delu zemlje, u istorijskoj pokrajini Transilvanija. Kalan je grad u okviru okruga Hunedoara.
Kalan je prema popisu iz 2011. imao 11.279 stanovnika.[3]
Geografija[uredi | uredi izvor]
Grad Kalan nalazi se u krajnje jugozapadnom delu istorijske pokrajine Transilvanije, blizu istorijske granice sa Banatom. Od najbližeg većeg grada, Temišvara, grad je udaljen 185 km istočno.
Kalan se obrazovao pokraj u dolini reke Strej, na nadmorskoj visini od približno 230 metara. Oko grada se izdižu Karpati.
Istorija[uredi | uredi izvor]
U Dakiji je postojalo jedno selo poznato kao Akvae. Arheološki dokazi pokazuju da je mesto bilo naseljeno dugo vremena.
1387 – Prvi put se pominje u nekom dokumentu.
1961. – Kalan je dobio status grada.
Mesta interesovanja uključuju čeličane u Kalanu, crkvu Strej i crkvu Svetog Georgija.[4]
Stanovništvo[uredi | uredi izvor]
U odnosu na popis iz 2002., broj stanovnika na popisu iz 2011. se smanjio.
| 1966. | 1977. | 1992. | 2002. | 2011. |
|---|---|---|---|---|
| 11.761 | 12.397 | 14.738 | 14.714 | 11.279 |
Matični Rumuni čine većinu gradskog stanovništva Kalana (oko 90%), a od manjina prisutni su Mađari (5%), Nemci i Romi u veoma malom broju. Mađari i Nemci (tj. Sasi) su do sredine 20. veka činili mnogo značajniji deo stanovništva grada.
Po pitanju veroispovesti, većina stanovnika su pravoslavci (76,58%), ali ima i manjina rimokatolika (7,03%), pentekostalaca (4,94%) i reformatora (1,11%). Za 7,83% stanovništva verska pripadnost nije poznata.[5]
Dodatna literatura[uredi | uredi izvor]
- Nikolaus Rudolf Pilly, Ionel Stoicoi, Funcționarea furnalelor cu intensitate de ardere mărită, Institutul de documentare tehnică, București, 1961
- Nikolaus Rudolf Pilly, Doinel Frențoni, Uzina "Victoria" Călan 1870 - 1970 IPH Deva, 1970.
- Magdalena Bunta, P. Gyulai, Batiz: monografia manufacturii de faianță fină, Editura Muzeul de Istorie, 1971.
- Din istoria metalurgiei românești, (Andrei Alexandrescu, Ovidiu Hătărescu, Ștefan Olteanu, Nicolae Pilly, coordonator Ștefan Tripșa). Editura Tehnică, București, 1981.
- Nikolaus Rudolf Pilly, Punerea corectă în funcțiune a furnalelor, Institutul de documentare tehnică. București 1967.
- Nikolaus Rudolf Pilly, Sidermet Călan 1871 –1996, monografie, Editura Destin, Deva, 1996.
- Maria Razba, Personalități hunedorene: oameni de cultură, artă, știință, tehnică și sport (sec. XV - XX); dicționar, Editura Emia, 2000.
- Județul Hunedoara: monografie. Vol. 1 - De la începuturi până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, coordonator Ioan Sebastian Bara, Casa de Editură Emia, 2012.
- Județul Hunedoara: monografie. Vol. 2 - Economie și societate, coordonator Ioan Sebastian Bara, Casa de Editură Emia, 2012.
- Județul Hunedoara: monografie. Vol. 3 - Cultură și spiritualitate, coordonator Ioan Sebastian Bara, Casa de Editură Emia, 2012.
- Județul Hunedoara : monografie. Vol. 4 - Om, natură, ocupații coordonator Ioan Sebastian Bara, Casa de Editură Emia, 2014.
- Județul Hunedoara : monografie. Vol. 5 - Personalități hunedorene coordonator Ioan Sebastian Bara, Casa de Editură Emia, 2015.
- Daniel Lăcătuș, Călanul în imagini. Volumul I. Clădiri și monumente istorice, Editura StusIS, Iași, 2015.
- Daniel Lăcătuș, Poezia creștină în prima jumătate a secolului al XX-lea. Orașul Călan, prefață de Paul Aretzu și Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula, Editura Stef, 2016.
- Daniel Lăcătuș, Orașul Călan la Marea Unire, prefață de prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Editura StudIS, 2019.
- Daniel Lăcătuș, Istoria vieții literare a orașului Călan. 1875-2018, prefață de Adrian Dinu Rachieru, note (coperta a 4-a) de Cornel Ungureanu, Aureliu Goci și Emanuela Ilie, Editura Pim, Iași, 2019.
Reference[uredi | uredi izvor]
- ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivirano iz originala 14. 10. 2013. g. Pristupljeno 6. 8. 2013.
- ^ „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. jul 2013. Arhivirano iz originala 18. 01. 2016. g. Pristupljeno 05. 08. 2013.
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. 2013.
- ^ Călan (na jeziku: rumunski), 2022-11-27, Pristupljeno 2023-01-17
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. 2013.
Spoljašnje veze[uredi | uredi izvor]
