Октав Панку Јаши
Октав Панку Јаши | |
---|---|
![]() Октав Панку Јаши | |
Лични подаци | |
Пуно име | Октав Панку Јаши |
Датум рођења | 14. април 1929. |
Место рођења | Јаши, Румунија |
Датум смрти | 16. април 1975.46 год.) ( |
Место смрти | Букурешт, Румунија |
Националност | Румун |
Занимање | књижевник, сценариста, новинар |
Књижевни рад | |
Период | 1950—1970. |
Језик стварања | румунски |
Жанр | дечја књижевност |
Утицаји од | Ђорђе Топирчану |
Октав Панку Јаши (Јаши, 14. април 1929 — Букурешт, 16. април 1975)[1] био је румунски књижевник, сценариста и новинар. Био је значајан румунски писац за децу у периоду 1950—1970. године.[2][3] Био је познат по свом уметничком имену Цуцу.[4]
Биографија
[уреди | уреди извор]Октав је рођен 14. априла 1929. године у Јашију као Октав Панку, а током каснијег живота додао је свом презимену још једно које осликава његов родни град. Рођен као син Базила Панкуа, државног служеника, Октав је похађао школе у Јашију и Букурешту.
Радио је као уредник Румунског радија од 1947. до 1958. године, на филму (у периоду 1959—1962. године), а такође и у часопису Cutezatorii током периода 1967—1969. године. Своју књижевну каријеру започео је 1949. године, када је објавио збирку песама Да ли време стоји? (Timpul sta pe loc?). Објавио је два романа — Морска битка Малог језера (Marea batalie de la Iazul Mic, 1953. године) и Књига са плавим очима (Cartea cu ochi albastri, 1959. године) — и написао велики број прича за децу.[3] Такође је писао сценарије Романтично лето (Vara romantică, 1961. године), Недељни отац (Tată de duminică, 1975. године) и Цветови самоће (Singurătatea florilor, 1976. године).[5]
Дела Панку Јашија преведена су на велики број страних језика, међу којима и на немачки и чешки, али не и на енглески. Књижевни магазин Observator Cultural наводи га као једног од водећих писаца дечје књижевности у Румунији, међу писцима попу Думитруа Алмаша, Калина Грује, Гике Јутеша, Мирче Сантимбреануа и Овидиуа Зоте.[6]
Преминуо је 16. априла 1975. године у Букурешту, од последица срчаног удара, када му је било само 46 година.
Библиографија[7]
[уреди | уреди извор]Романи
[уреди | уреди извор]- Marea bătălie dela Iazul Mic (1953). Editura Tineretului (a C.C. al U.T.M.), București
- Cartea cu ochi albaștri (1959). Editura Tineretului, București[8]
Приче
[уреди | уреди извор]- Multe, multe luminițe (1951). Editura Tineretului[9]
- Atunci în februarie (1951). Editura Tineretului[10]
- Are tata doi băieți (1956). Editura Tineretului, București
- Ala bala portocala (1957). Editura Tineretului, București[11]
- Schițe în pantaloni scurți (1958)
- Scrisori pe adresa băieților mei (1960). Editura Tineretului, București[12]
- Făt-Frumos cînd era mic (1963). Editura Tineretului, București[13]
- Tartine cu vară și vînt (1968). Editura Tineretului, București[14]
- Nu fugi, ziua mea frumoasă! (1970). Editura Ion Creangă, București
- Mai e mult pînă diseară? (1977). Colecția „Biblioteca pentru toți copiii”, editura Ion Creangă, Bucureșt
- Pere alese (1981). Editura Timpul, Iași
- Făt-Frumos cînd era mic (1982). Colecția „Biblioteca școlarului”, editura Ion Creangă, București
- Pere alese (1991?). Editura Timpul, Iași. ISBN 978-973-95035-1-8.[15]
- Fetița care l-a luat pe „NU” în brațe
- Iedul cu trei capre
- Mai e un loc pe genunchi(1956)
- Punct și de la capăt
- Timpul nu stă în loc
- Vine, vine primăvara!
Друга прозна дела
[уреди | уреди извор]- Iertați-mă, sînt tînăr... Însemnări din caiete de drum (1982). Editura Albatros, București
Драме
[уреди | уреди извор]- Stele pe maidan
Филмски сценарији
[уреди | уреди извор]- Vara romantică (1961) - r. Sinișa Ivetici
- Tată de duminică (1975)
- Singurătatea florilor (1976)
Стрипови
[уреди | уреди извор]- Busola nu arăta nordul (ilustrații de Puiu Manu)
- Tînărul și marea (ilustrații de Puiu Manu)[16]
Преводи
[уреди | уреди извор]Бројне књиге за децу које је Панку Јаши написао, током шездесетих и седамдесетих година преведене су и прилагођене за земље у региону, као и на веће светске језике.
Чешка
[уреди | уреди извор]- Podte, poviem vám rozprávku (1958). Editura Mladé letá, Bratislava[17]
- Kdo má zuby? (1960, Cine are dinți?). Editura SNDK, Praga[18]
- Pohádky pro mé syny (1960?, Scrisori pe adresa băieților mei). Editura SNDK, Praga[19]
- Za devatero paravány aneb Může ruka za Frantíka? (1964). Editura Dilia, Praga[20]
- Inkoustová Sněhurka (1972, Albastră ca Cerneala). Editura Albatros, Praga[21]
- Namalujeme si panáčka (1977, A fost odată un băiețel pe un gard). Editura Albatros, Praga[22]
- Velká novina (1980, O veste mare despre un băiat mic). Editura Albatros, Praga[23]
- Dvě pohádky se zvířátky (1981). Editura Dilia, Praga[24]
Естонија
[уреди | уреди извор]- Võileivad suve ja tuulega (1976, Tartine cu vară și vînt)
Немачка
[уреди | уреди извор]- Viele, viele Lichtlein (1951, Multe, multe luminițe). Editura Tineretului, București[25]
- Die grosse Schlacht am „Kleinen Teich” (1955, Marea bătălie dela „Iazul Mic”). Editura Tineretului, București[26]
- Vater erzählt (1956, Are tata doi băieți). Editura Tineretului, București[27]
- Kling klang Gloria (1959, Ala bala portocala). Editura Tineretului, București[28]
- Das Buch der blauen Augen (1964, Cartea cu ochi albaștri), Editura Tineretului, București[29]
- Die Geschichte von den Schuhen (1986). Kriterion, București[30]
Јапан
[уреди | уреди извор]Литванија
[уреди | уреди извор]- Didysis mušis prie mažojo tvenkinio (1962, Marea bătălie dela „Iazul Mic”). Valstybine Grozines Literaturos Leidykla, Vilnius[32]
Пољска
[уреди | уреди извор]Референце
[уреди | уреди извор]- ^ Biografia lui Octav Pancu-Iași, în Mai e mult pînă diseară? (1977), cop. IV
- ^ Sântimbreanu, Mircea. „Cuvînt înainte” la Mai e mult pînă diseară? (1977), pag. 7
- ^ а б „Octav Iasi Pancu biografia” (на језику: Romanian). www.referatele.com. Приступљено 30. 05. 2015.
- ^ Marinescu, Aura Clara. Octavian Sava – 80, interviu publicat în ziarul „Cronica română” (1 februarie 2008)
- ^ „Octav Pancu-Iași” (на језику: Romanian). Filmoteca.ro. Приступљено 30. 05. 2015.
- ^ Santimbreanu, Sanda; Anghel, Ion Nicolae (2000). „Sertarele lui Mircea Santimbreanu”. Observator Cultural (на језику: Romanian). Timisoara: Editura Amarcord (No. 101): 248. Приступљено 17. 05. 2015.
- ^ „Works by Octav Pancu-Iași”. The European Library. Приступљено 30. 05. 2015.
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/251950103
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/38620552
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/45065103
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/254325389
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/254325443
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/254326241
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/163274267
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/224217553
- ^ Györfi-Deák, György. Fergonaut fără frontiere[мртва веза], articol publicat pe site-ul ProScris Архивирано на сајту Wayback Machine (20. август 2009)
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/61058468
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/85464622
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/85464154
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/42113315
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/42184867
- ^ http://www.worldcat.org/wcpa/ow/42177356
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/42154042
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/42177960
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/72238389
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/72328483
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/72328480
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/73614925
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/73614921
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/257372160
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/31106400
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/1909699
- ^ http://www.worldcat.org/oclc/254326224
Литература
[уреди | уреди извор]- Sava, Octavian. Dor de Pancu-Iași[мртва веза], articol publicat în ziarul „Cronica română” (10 iunie 2003)
- Filmografia lui Octav Pancu-Iași, pe site-ul filmoteca.ro
Спољашње везе
[уреди | уреди извор]- Cărți de Octav Pancu-Iași (inclusiv traduceri), publicate în baza de date a site-ului WorldCat
- [http://www.srr.ro/calendar/04/10-16/59.jpg
Portret][мртва веза] semnat de Constantin Chiriță în revista „Luceafărul” (datat 19 aprilie 1975), reprodus pe site-ul Societății Române de Radiodifuziune