Ирина Петраш

Ирина Петраш
Ирина Петраш
	Ирина Петраш
Лични подаци
Пуно име	Ирина Петраш
Датум рођења	27. новембар 1947. (76 год.)
Место рођења	Кирпар, Сибињ, НР Румунија
Националност	Румунка
Занимање	књижевни критичар, есејиста, преводилац, уредник
Књижевни рад
Период	1981—данас
Језик стварања	румунски

Ирина Петраш (Кирпар, Сибињ, 27. новембар 1947) румунски је књижевник, књижевни критичар, есејиста, преводилац и уредник.

Биографија

Ирина Петраш је рођена 27. новембра 1947. године у Кирпару, у округу Сибињ. Средњу школу завршила је у Агнити, а потом и Бабеш-Бољај универзитет у Клуж-Напоки 1970. године. Докторирала је десет година касније из области румунске књижевности на тему „Камил Петреску, писац фикције” (рум. Camil Petrescu, prozatorul). Била је уредница Дидактичке и педагошке издавачке куће (координатор колекције „Академос” у периоду 1990—1999. године), као и главна уредница издавачке куће Casa Cărţii de Ştiinţă у Клуж-Напоки (од 1999. до 2012. године). Тренутно је председница Клушког огранка Савеза књижевника Румуније (од 2005. године).

Библиографија

Есеји, књижевна критика

Proza lui Camil Petrescu, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1981;
Un veac de nemurire: Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1989;
Ion Creangă, povestitorul, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1992; second edition, Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 2004;
Camil Petrescu – schițe pentru un portret, Bucureşti: Editura Demiurg, 1994;
Știința morții, vol. I, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1995, vol. II, Piteşti: Editura Paralela 45, 2001;
Limba, stăpâna noastră. Încercare asupra feminității limbii române, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 1999;
Panorama criticii literare românești. Dicționar ilustrat 1950-2000, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001;
Feminitatea limbii române. Genosanalize, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2002;
Cărțile deceniului 10, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003;
Camil Petrescu. Schițe pentru un portret, Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 2003;
Despre locuri și locuire, Bucureşti: Editura Ideea Europeană, 2005;
Despre feminitate, moarte și alte eternități, Bucureşti: Editura Ideea Europeană, 2006;
Teme și digresiuni, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006;
Cărți de ieri și de azi, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007;^[1];
Literatură română contemporană. O panoramă, 2008^[2]
Literatură română contemporană. O panoramă, Bucureşti: Editura Ideea Europeană, 2008;
Literatură română contemporană. Prelungiri, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2010;
Locuirea cu stil, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2010;
Moartea la purtător. Stări și cuvinte, Bucureşti: Editura ASE, 2012;
Divagări inutile. Viață și literatură, Cluj-Napoca: Editura Eikon, 2012;
Oglinda şi drumul. Prozatori contemporani, Bucureşti: Editura Cartea Românească, 2013;
Vitraliul și fereastra. Poeți români contemporani, 2015.
De veghe între cărți. Scriitori contemporani, Editura Școala Ardeleană, 2017;
Viața mea de noapte. Fragmente onirice, Editura Școala Ardeleană, 2017.

Дидактички списи

Curente literare – dicționar-antologie, Bucureşti: Editura Demiurg, 1992;
Figuri de stil – dicționar-antologie, Bucureşti: Editura Demiurg, 1992;
Genuri și specii literare – dicționar-antologie, Bucureşti: Editura Demiurg, 1993;
Literatură română contemporană – secțiuni, critică literară, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1994;
Metrică și prozodie – dicționar-antologie, Bucureşti: Editura Demiurg, 1995;
Teoria literaturii – dicționar-antologie, Bucureşti: Editura Demiurg, 1996; second edition, Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 2002; third edition, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2008;
Literatura română pentru gimnaziu și pentru examenul de capacitate, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 1999;
Fabrica de literatură urmată de mic dicționar de teorie literară și literatura lumii în repere cronologice, Piteşti: Editura Paralela 45, 2003;
Mic îndreptar de scriere corectă, Piteşti: Editura Paralela 45, 2004.

Новинарство

Miezul lucrurilor. Convorbiri cu Alexandru Deșliu, Focşani: Editura Pallas Athena, 2006.

Едиције

Ion Brad, Rădăcinile cerului, Bucureşti: Editura Eminescu, 1989;
Eminescu – album-antologie, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1997;
Ioana Em. Petrescu, Modele cosmologice și viziune poetică, Piteşti: Editura Paralela 45, 1999, 2001;
Radu Stanca, Turnul Babel. Teatru, Piteşti: Editura Paralela 45, 2001;
Ion Creangă, Povești, povestiri, amintiri, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1999, 2001;
Ioan Pavel Petraș, Cartea vieții, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2004.

Сабрана дела (коаутор)

Camil Petrescu interpretat de..., Bucureşti: Editura Eminescu, 1984;
Dicționarul scriitorilor români, coordinated Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, vol. II-IV, Bucureşti: Editura Albatros, 1998-2002;
Meridian Blaga, I-VIII, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000-2008;
Nicolae Balotă 75, Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 2000;
Nicolae Breban 75, Bucureşti: Editura Ideea Europeană, 2004;
Cartea taților, Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 2004;
Problema evreiască, Bucureşti: Editura Ideea Europeană, 2006;
Înapoi la lirism coord. Aurel Pantea, Tg. Mureş: Editura Ardealul, 2006;
Scriitorul și trupul său, Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 2007;
Cartea cu bunici, Bucureşti: Editura Humanitas, 2007;
Ion Ianoși 80, Bucureşti: Editura Ideea Europeană, 2008;
Antologia prozei scurte transilvane, Cluj-Napoca: Editura Limes, 2010;
Ion Pop 70, Piteşti: Editura Paralela 45, 2011;
Ion Pop – șapte decenii de melancolie și literatură, Cluj-Napoca: Editura Limes, 2011;
Marea scriitorilor. De la Olimp la zidul Puterii, Bucureşti: Editura Cartea Românească, 2012.

Сабрана дела објављена у иностранству

Poetes roumains contemporains, anthology and preface, Quebec, 2000; Marseille, 2000;
Auteurs européens du premier XXe siècle, vol. 1-2, Bruxelles, 2002;
Il romanzo rumeno contemporaneo 1989-2010. Teorie e proposte di lettura, a cura di Nicoleta Nesu, edizione italiana di Angela Tarantino, premessa di Luisa Valmarin, Roma, 2010.

Преводи

Henry James, Povestiri cu fantome, Cluj-Napoca: Editura Echinox, 1991;
Anatoli Râbakov, Copiii din Arbat, Cluj-Napoca: Editura Echinox, 1991;
Marcel Moreau, Discurs contra piedicilor, Bucureşti: Editura Libra, 1993;
Marcel Moreau, Farmecul și groaza, Bucureşti: Editura Libra, 1994;
Virgil Tănase, România mea, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1996;
Poeți din Quebec, antologie, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1997;
Sylvain Rivière, Locuri anume, Bucureşti: Editura Libra, 1997;
Marcel Moreau, Artele viscerale, Bucureşti: Editura Libra, 1997;
Marcel Moreau, Celebrarea femeii, Bucureşti: Editura Libra, 1998;
Jacques de Decker, Roata cea mare, Bucureşti: Editura Libra, 1998;
Jean-Luc Outers, Locul mortului, Bucureşti: Editura Libra, 1998;
Michel Haar, Cântul pământului. Heidegger și temeiurile istoriei ființei, Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 1998;
G. K. Chesterton, Orthodoxia sau dreapta credință, Piteşti: Editura Paralela 45, 1999 (second edititon, 2002);
Poeme. Cinci poeți portughezi (în colab.), Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1999;
Philip Roth, Animal pe moarte, Iaşi: Editura Polirom, 2006; 2011;
Jean-Luc Outers, Compania apelor, Bucureşti: Editura Libra, 2002;
Michel Lambert, A treia treaptă, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003;
Marcel Moreau, Extaz pentru o domniță româncă, Bucureşti: Editura Libra, 2004;
Ştefan J. Fay / Marcel Moreau, Epistolar, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005;
Phillipe Jones, Proze, Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005.

Референце

^ „Irina Petraș este o cititoare profesionistă în genul blând, îngăduitor și generos al lui Perpessicius, cu toate calitățile și cu toate defectele acestui tip de critică. O virtute în exces, generozitatea, se transformă într-un defect: lipsa de pregnanță a judecății de valoare. Irina Petraș a scris mult, generos și comprehensiv despre literatura imediatei actualități. O mare parte din cronicile literare (dacă nu cumva chiar toate) este adunată în volumele gemene Cărțile deceniului 10 (2003) și Cărți de ieri și de azi (2007). Dacă n-am ști că nici un critic nu poate cuprinde singur, în recensământul său, oricât de vigilent și de binevoitor, toate aparițiile editoriale ale unei epoci, am putea spune că avem în cele două cărți ale Irinei Petraș o imagine completă a literaturii din perioada postdecembristă. Chiar dacă nu este așa, pentru că, obiectiv, nu se poate, cărțile de cronici literare ale Irinei Petraș sunt în măsură să ne dea o imagine cuprinzătoare a ce s-a întâmplat pe piața editorială de la noi din 1990 încoace” (Ion Simuț, în România literară, nr. 46, 2007).
^ „În ultimă instanță, Literatură română contemporană este o carte despre dreptul de a fi liber: de a nu fi cum sunt ceilalți, de a nu prelua idolii «tribului» profesionist căruia îi aparții, de a rămâne expresia propriei tale libertăți, știind totodată să îți transformi insurgența în stil și adevăr. Să dăm, astfel, citate: e o plăcere să le identifici, să creionezi cu ele un portret cât se poate de real și de firesc, care mai are darul – în afară de acela de a te încânta – și de a te lecui de propriile tale morozități, funcționând catharctic” (Ștefan Borbély, în Apostrof, nr. 2, 2009).

Литература

(језик: румунски) Ion Bogdan Lefter, in Observator cultural, no. 164, 2003.
Dicţionarul general al literaturii române (The General Dictionary of Romanian Literature), P-R, Bucureşti: Univers Enciclopedic Publishing House, 2006.
Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române (The Biographic Dictionary of Romanian Literature), M-Z, Piteşti: Paralela 45 Publishing House, 2006.
(језик: румунски) Alex Ştefănescu, in România literară, no. 20, 2007.
(језик: румунски) Ion Simuţ, in România literară, no. 46, 2007.
(језик: румунски) Alex Ştefănescu, in România literară, nr. 33, 2008;
(језик: румунски) Ştefan Borbély, in Apostrof, no. 2, 2009.
(језик: румунски) Simona Vasilache, in România literară, no. 20, 2009.
(језик: румунски) Ştefan Borbély, in Apostrof, no. 4, 2011.
(језик: румунски) Constantin Coroiu, in Cultura, no. 312, 313, 314, 2011 Архивирано на сајту Wayback Machine (27. мај 2019).

Спољашње везе

[1] „Irina Petraș este o cititoare profesionistă în genul blând, îngăduitor și generos al lui Perpessicius, cu toate calitățile și cu toate defectele acestui tip de critică. O virtute în exces, generozitatea, se transformă într-un defect: lipsa de pregnanță a judecății de valoare. Irina Petraș a scris mult, generos și comprehensiv despre literatura imediatei actualități. O mare parte din cronicile literare (dacă nu cumva chiar toate) este adunată în volumele gemene Cărțile deceniului 10 (2003) și Cărți de ieri și de azi (2007). Dacă n-am ști că nici un critic nu poate cuprinde singur, în recensământul său, oricât de vigilent și de binevoitor, toate aparițiile editoriale ale unei epoci, am putea spune că avem în cele două cărți ale Irinei Petraș o imagine completă a literaturii din perioada postdecembristă. Chiar dacă nu este așa, pentru că, obiectiv, nu se poate, cărțile de cronici literare ale Irinei Petraș sunt în măsură să ne dea o imagine cuprinzătoare a ce s-a întâmplat pe piața editorială de la noi din 1990 încoace” (Ion Simuț, în România literară, nr. 46, 2007).

[2] „În ultimă instanță, Literatură română contemporană este o carte despre dreptul de a fi liber: de a nu fi cum sunt ceilalți, de a nu prelua idolii «tribului» profesionist căruia îi aparții, de a rămâne expresia propriei tale libertăți, știind totodată să îți transformi insurgența în stil și adevăr. Să dăm, astfel, citate: e o plăcere să le identifici, să creionezi cu ele un portret cât se poate de real și de firesc, care mai are darul – în afară de acela de a te încânta – și de a te lecui de propriile tale morozități, funcționând catharctic” (Ștefan Borbély, în Apostrof, nr. 2, 2009).

[1]

[2]

Нормативна контрола
Међународне	ISNI VIAF WorldCat
Државне	Француска BnF подаци Немачка Сједињене Државе Чешка Холандија Пољска
Остале	IdRef