Ežen Lovinesku
Ežen Lovinesku | |
---|---|
Lični podaci | |
Puno ime | Ežen Lovinesku |
Datum rođenja | 31. oktobar 1881. |
Mesto rođenja | Faltičeni, Kraljevina Rumunija |
Datum smrti | 16. jul 1943.61 god.) ( |
Mesto smrti | Bukurešt, Kraljevina Rumunija |
Nacionalnost | Rumun |
Obrazovanje | Univerzitet u Bukureštu |
Zanimanje | teoretičar književnosti, pisac, sociolog, istoričar književnosti, književni kritičar, memoarista, dramaturg, novelista, romanopisac |
Porodica | |
Deca | Monika Lovinesku |
Književni rad | |
Period | 1906—1943. |
Jezik stvaranja | rumunski[1] |
Uticaji od | Emil Fage, Titu Majoresku[2] |
Ežen Lovinesku (Faltičeni, 31. oktobar 1881 — Bukurešt, 16. jul 1943) bio je rumunski teoretičar književnosti, pisac, sociolog, istoričar književnosti, književni kritičar, memoarista, dramaturg, novelista, romanopisac koji je 1919. godine osnovao književni klub Sburatorul (rum. Sburătorul). Bio je otac Monike Lovinesku i ujak Horie Lovineskua, Vasila Lovineskua i Antona Holbana. Posthumno je izabran za člana Rumunske akademije 1991. godine.
Bibliografija[uredi | uredi izvor]
Književna kritika[uredi | uredi izvor]
- Istoria civilizației române moderne, (1924—1925);
- Istoria literaturii române contemporane, (I-VI, 1926-1929);
- Critice, ediție definitivă (1925—1929);
- T.Maiorescu, (I-II, 1940),
- T. Maiorescu și contemporanii lui, (I-II, 1943-1944);
- T. Maiorescu și posteritatea lui critică, (1943);
Dnevnici
- Memorii, (I-III, 1932);
- Agende literare, (postume);
Romani
- Nuvele florentine, 1906
- Crinul, 1912
- Aripa morții, 1913
- Viața dublă, 1932
- Mite(1934)
- Bălăuca (1935)
- Bizu, 1932
- Patru, 1932
- Diana, 1956
- Acord final
Predstave
- De peste prag, 1906
- Lulu, 1924
Prevodi
- Publius Vergilius Maro (1964), Eneida, Colecția Biblioteca pentru toți, Traducere de Eugen Lovinescu, Text revăzut, prefață, tabel cronologic, note și indice de Eugen Cizek, București: Editura pentru Literatură
Reference[uredi | uredi izvor]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
- ^ „Emil Cioran. Gli scritti romeni e francesi” (na jeziku: italijanski).
Literatura[uredi | uredi izvor]
- Săndulescu, Al. (2008), Întoarcere în timp: memorialiști români, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București: Editura Muzeul Național al Literaturii Române, str. 207—221
- Eugène Lovinesco, Les voyageurs français en Grece au XIXe siècle (1800—1900). Avec une préface de M. Gustave Fougères, Paris, Librairie Ancienne. Honoré Champion, Èditeur, 1909 [Cu dedicația : À Monsieur Spirou C. Haret]
Spoljašnje veze[uredi | uredi izvor]
Vikicitat ima citate vezane za članak Ežen Lovinesku.
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – L
- Sit dedicat familiei Lovinescu
- Valori ale culturii naționale: 166 ani de la nasterea lui Eugen Lovinescu, 16 iulie 2009, Amos News
- Valori ale culturii naționale: 128 de ani de la nașterea lui Eugen Lovinescu, 31 octombrie 2009, Amos News
- Casa criticului, "sfâșiată" în două de comuniști, 23 iulie 2009, Eugenia Mihalcea, Florina Zainescu, Jurnalul Național